Exproprierea pentru construirea unei autostrăzi. Dreptul proprietarului la despăgubiri și accesul la instanță

Exproprierea terenurilor necesare construirii autostrăzilor reprezintă o măsură prin care dreptul de proprietate privată este afectat în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică. Această măsură trebuie să respecte garanțiile prevăzute de lege, inclusiv dreptul persoanei expropriate la o despăgubire dreaptă și prealabilă.

În situația în care proprietarul consideră că suma stabilită de expropriator nu acoperă prejudiciul suferit, acesta are posibilitatea de a se adresa instanței judecătorești pentru stabilirea unei despăgubiri corespunzătoare.

O problemă juridică distinctă apare atunci când expropriatorul nu emite, fără o justificare legală, hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, deși decizia de expropriere a fost emisă, iar sumele aferente despăgubirilor au fost consemnate.

Dreptul persoanei expropriate de a contesta cuantumul despăgubirii

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, persoana expropriată care este nemulțumită de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente.

Acțiunea poate fi introdusă în termenul general de prescripție, calculat de la data comunicării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în condițiile prevăzute de lege.

Este important de subliniat că, prin această procedură, persoana expropriată poate contesta cuantumul despăgubirii, dar nu și transferul dreptului de proprietate către expropriator.

Totodată, exercitarea căilor de atac nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a despăgubirii și nici transferul dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat.

Admisibilitatea acțiunii în lipsa hotărârii de stabilire a despăgubirilor

În practica judiciară s-a ridicat problema admisibilității acțiunii formulate de persoana expropriată atunci când expropriatorul nu a emis hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii.

Această problemă a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 14 din 8 aprilie 2019, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial nr. 476 din 11 iunie 2019.

Înalta Curte a stabilit că instanța de judecată este competentă să soluționeze nu doar contestația formulată împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, ci și acțiunea prin care persoana expropriată contestă despăgubirile estimate și solicită stabilirea acestora pe cale judecătorească, precum și obligarea expropriatorului la plată.

Această posibilitate este recunoscută în situația în care decizia de expropriere a fost emisă, sumele aferente despăgubirilor au fost consemnate, iar hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii nu a fost emisă în mod nejustificat.

Prin această interpretare, Înalta Curte a înlăturat posibilitatea ca lipsa nejustificată a unui act administrativ din procedura exproprierii să împiedice persoana expropriată să obțină stabilirea judiciară a despăgubirii.

Importanța Deciziei ÎCCJ nr. 14/2019 pentru protecția dreptului de proprietate

Decizia Înaltei Curți prezintă o importanță deosebită pentru persoanele ale căror terenuri au fost expropriate în vederea realizării unor lucrări de infrastructură, inclusiv pentru construirea autostrăzilor.

Interpretarea oferită garantează accesul la justiție în situațiile în care procedura administrativă de stabilire a despăgubirilor nu este finalizată din motive nejustificate.

Astfel, persoana expropriată nu este obligată să aștepte pe termen nedeterminat emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, dacă sunt îndeplinite condițiile stabilite prin decizia Înaltei Curți.

Totodată, această soluție contribuie la asigurarea unui echilibru între necesitatea realizării lucrărilor de utilitate publică și protecția intereselor patrimoniale ale proprietarilor afectați de expropriere.

Concluzii

Exproprierea unui teren pentru construirea unei autostrăzi nu înlătură dreptul proprietarului de a solicita o despăgubire corespunzătoare prejudiciului suferit, în condițiile legii.

Dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia ÎCCJ nr. 14/2019, permit persoanei expropriate să se adreseze instanței atât pentru contestarea cuantumului despăgubirii stabilite, cât și, în anumite condiții, pentru stabilirea judiciară a despăgubirilor în lipsa nejustificată a hotărârii administrative.

Prin urmare, nefinalizarea procedurii administrative de către expropriator nu poate constitui, în situațiile avute în vedere de această decizie, un obstacol absolut în calea valorificării dreptului persoanei expropriate la despăgubiri.